marți, octombrie 30, 2012

Just perfect...

Un inel de cocktail, Tutti-Frutti, de la Lanvin, impecabil lucrat, decorat cu pietre si cristale, de AICI

Nails I love right now:

Verde-teal cu albastru, negru mat cu negru lucios, tulipe noir complet, burgundy(care a luat locul rosului) si negru-caviar. French clasic nu ma mai inspira de vreo zece ani, dar doua variante(teal+albastru si joc de negru  mi s-au parut binevenite pentru acest sezon) Am ramasa surprinsa, cand am ales pozele, sa vad cat de conservatoare sunt in materie de lacuri. Predomina negrul, dar cred ca are legatura cu faptul ca acesta contureza cel mai bine unghiile si accentueaza finetea mainilor. AICI gasiti cele mai bine oferte OPI(pretul unui lac este de 29,90 lei), iar AICI, cele mai bune oferte Orly, iar AICI, cea mai larga oferta de produse cosmetice profesionale pentru maini si unghii:)



sâmbătă, octombrie 27, 2012

Just perfect...

Burgundy Morning(sort of)...de la Adrian Oianu, in dulcele, autenticul si poeticul stil popular romanesc, fusta "Tricoul romanesc" . Pe wishlist:)

  • Fusta "Tricoul Romanesc" are aplicatie de ie veche de peste 50 de ani. Bucatile de ie sunt autentice si cusute de mana cu foarte multa delicatete
  • Fusta "Tricoul Romanesc" este taiata in clos, cu buzunare laterale si bordura contrast. La spate este prevazuta cu un fermoar exterior de culoare contrastanta. 
  • Fusta "Tricoul Romanesc" porneste din talie si este adaptabila pe masuri

vineri, octombrie 26, 2012

La Hanul lui Manuc:uichendicale si alte indragostiri

In acest week-end de gratie, cu soare bland si vreme numai buna de colindat, iata ce frumuseti si minunatii gasiti la Hanul lui Maunc, in curtea insorita cu intrarea de pe strada Franceza 62-64! Si da, intrarea targovetilor la Sweet Fest, ce are loc in ultimul week-end al lunii lui octombrie este libera, evident:

O cina la ristorante da Giulio

Ristorante da Giulio este de fapt o carciumioara de cartier( o trattoria, dar totusi innobilata cu fete de masa si servete apretate de pus frumusel pe genunchi) cu mancare buna, satioasa, pe gustul romanilor care indragesc Italia dar si al italienilor care vin in Romania. La "da Giulio", patronul, pe care il vezi mereu invartindu-se ca un titirez  printre mese, verificand, explicand si salutand lumea, o masa e ocupata cu romani, una cu italieni si tot asa, ala bala portocala, se creeaza o atmosfera vesela. Vezi acolo si baieti de cartier, si cucoane spoite, si gagici mijteaux, si oameni de afaceri italieni, si muncitori din peninsula si familii de pe Calea Dudesti sau din centru, veniti sa ia masa la Giulio.
Eu am ajuns acolo de curand, de vreo luna, poate doua- si de atunci l-am mai vizitat de cinci sau sase ori.
De fapt, am ajuns acolo printr-o intamplare, pentru ca niste prieteni mi-au laudat foarte tare pastele lui cu trufe. Eram cu totii la masa la un alt restaurant, la Sosea, la Quatro Stagioni, unde nu ne placea nici vinul, nici mancarea, nici personalul. Quatro Stagioni e un local care a cunoscut o perioada de glorie, dar acum lucrurile s-au stricat si am renuntat sa mai mergem. Eram patru persoane si am zis sa mai facem o incercare (ultima oara fusese lamentabil), am cerut un Chardonay de la Domeniul Coroanei. Ne-au adus un Chardonnay La Cetate pe care ni l-au turnat pe ascuns in pahare fara sa ne intrebe daca il vrem. Cand ne-am dat seama, era deja prea tarziu. Ne-au explicat ca era singurul Chardonnay pe care il mai aveau si ca au crezut ca nu ne intereseaza producatorul. Gresit; chiar ne interesa. Deci ei nu au considerat necesar sa ne atentioneze, poate chiar am fi ales altceva. Feteasca alba, de exemplu. Nu comandasem vin la carafa, era vin la sticla, 80 lei(asa retin). Deci... ne-au schimbat vinul, noi l-am platit, dar ne-au pierdut de clienti. Am renuntat la mancare, ei au ramas uitandu-se luung dupa noi... si  dusi am fost, am plecat cu sperante mari mari si miros ravasitor de trufe in nari, La Giulio.
Evident, am ajuns acolo gandindu-ne la mult-laudatele paste cu trufe, categorisite din start ca fiind cele mai bune mancate de prietenii nostri vreodata in Romania, Italia, Austria sau aiurea. Mie nu mi-au spus nimic pastele cu trufe ale lui Giulio. Nici ca le-am mai comandat vreodata de atunci, desi la Giulio am devenit clienta fidela. Dar si prietenii nostri au remarcat faptul ca mult-laudatele paste nu fusesera gatite ca de obicei, deci ceva circumstante atenuante ar mai fi. Dar acolo, cu ei, am descoperit alte feluri de mancare si pentru ele am revenit.
Da Giulio este genul de carciumioara unde poti sa mergi, daca vrei, nemachiata si imbracata sport. Nimeni nu se va uita la tine critic, toata lumea iti va zambi. Am cerut tot Domeniul Coroanei, tot Chardonnay: 45 lei, un pret foarte bun, dar restaurantul este pe  Calea Dudesti, nu la Sosea, de unde plecaseram noi. Pastelle cu trufe mi s-au parut scumpe, in jur de 40-45 lei parca, dar mult prea zemoase pentru gustul meu si miroseau mai mult a ciuperci de padure decat a trufe( cred ca erau cele mai scumpe paste din meniu), spre marea mea disperare, caci eu as pune trufe/ulei cu trufe si peste painea cu unt, atat de mult imi plac. Apoi am comandat prima oara in viata cicoare, gatita cu usturoi si condimente, fel pe care l-am comandat de atunci de fiecare data. Costa 11 lei si eu pun deasupra putin parmezan ras, desi Giulio mi-a spus, pentru ca l-am intrebat, ca nu ar fi  tocmai in regula, ca nu se mananca asa. Nu l-am ascultat, dar probabil ca stie el ce stie. La cicoare am comandat o focaccia simpla, groasa si crocanta, 8 lei. Iar pastele care m-au cucerit si pe care ma gandesc de fiecare data cand aud "hai sa mergem la Giulio" sunt Cacio Pepe, 26 lei: sunt satioase iar portia e generoasa: penne(dar poti alege orice paste vrei), branza si patru feluri de piper: boabe negre, boabe rosii, piper clasic maruntit si inca un fel de piper pe care nu l-am depistat, de fiecare data m-am gandit sa intreb si de fiecare data am uitat, caci eram prea ocupata sa savurez. As vrea sa spun ca am mancat si alte lucruri, dar nu am cum, caci mie mi s-a pus pata pe Cacio Pepe si pana nu epuizez subiectul, nu ma las. Insa Alex, sotul meu a luat si alte feluri si i-au placut toate. Cu exceptia pastelor cu trufe, pretextul gasit pentru a veni la da Giulio, toate au fost pe masura asteptarilor. Aseara a comandat rasol de vita cu hrean-24 lei. Manca si zambea, manca si zambea...
Asadar, o masa in doi, inceputa cu Chardonnay Domeniul Coroanei, cu doua portii de cicoare cu focacia, cu penne Cacio Pepe si o portie de rasol cu hrean-129 lei. Desert nu am luat niciodata, pentru ca mancarea e satioasa si simti ca nu are rost sa mai comanzi si altceva. Tocmai de aceea, daca vrei sa iei cina la da Giulio, incearca sa ajungi pana in ora 20, sa nu iti cada prea greu mancarea si sa ai probleme cu somnul.
Carciumioara are terasa(dar nu mai este cazul), o incapere pentru fumatori si una la fel de mare, pentru nefumatori. Sus este un separeu, dar nu am fost niciodata. Am stat si la fumatori, si la nefumatori, dar la nefumatori e mai vesel.
O carciumioara de tinut minte, zic eu...
Ah, era sa uit: nu are pizza. Niciun fel de pizza.

marți, octombrie 23, 2012

German-icure by OPI

In acest moment, preferata mea de la OPI, perla coroanei din acest sezon, este German-icure, pe care am si anticipat-o, de altfel, prin pasiunea nestavilita de anul trecut, pentru Wocka-Wocka(click AICI daca nu va amintiti cate poze am facut cu aceasta nuanta tulburator de frumoasa). 
Mereu m-am intrebat oare cum ar fi sa avem si o colectie Romania by Opi, sa vedem daca Suzi va gasi vreodata inspiratie in tara noastra. Exact, in eterna si fascinanta Romanie. Mi-ar placea sa o intreb de exemplu cum ar vedea ea o nuanta de genul "Bucharest By Night" sau I'm in such a Transilvanian Mood", "Romanian-icure" sau chiar "Bran Castle-licious".... Well, daca o vad pe Suzi la vreo lansare Topline, o intreb:)
Intreaga Colectie Germany by OPI poate fi gasita la Topline sau cumparata de AICI, pretul unui lac fiind de 39 lei.
Don’t Pretzel My Buttons A haute honey-beige that can always make you smile.
My Very First Knockwurst …and what a magical rosy-nude rendezvous it was!
Berlin There Done That A traveling taupe that’s seen it all. (Yep, that too).
Don’t Talk Bach to Me There’s nothing mellow about this sassy lime-yellow!
Nein! Nein! Nein! OK Fine! A bodacious black-olive? We say “Ja! Ja! Ja!”
Unfor-greta-bly Blue Everyone’s favorite Fräulein loves this über shiny blue.
Every Month is Oktoberfest Prost! Here’s to the prettiest plum in the Biergarten.
Suzi & the 7 Düsseldorfs The most beautiful bright purple of all.
Deutsch You Want Me Baby? A self-assured shade of shimmering red-orange. 
Danke-Shiny Red You “Bitte” try on this ravishing ruby before it’s too late!
German-icure by OPI The best burgundy shimmer in the business.
Schnapps Out of It! Shake off the blues with a shot of fall’s must-have mauve!



Cum am spus deja, nuanta mea preferata mea este un burgund nemtesc, insa alte doua nuante pe care nu as ezita sa le port sunt: Every Month is Octoberfest, o pruna cameleonica si putin obraznica si Nein!Nein!Nein!Ok, Fine!, care are mi s-a parut extrem de rafinata, cred ca minunata culoare a maslinelor contureaza perfect o mana delicata de domnita plina de dileme acum, in toiul toamnei.
Every Month is Oktoberfest Prost! Here’s to the prettiest plum in the Biergarten:

Nein! Nein! Nein! OK Fine! A bodacious black-olive? We say “Ja! Ja! Ja!”:

German-icure by OPI The best burgundy shimmer in the business:
Voi ce ati alege? Sau ce ati ales deja?

luni, octombrie 22, 2012

Un pranz la Mica Elvetie


Intr-o frumoasa zi de sambata, fix acum o saptamana si doua zile, am sunat, la 13,40, sa rezerv o masa la Mica Elvetie. Jakob Hausmann, proprietarul, imi oferise un voucher de 200 lei, valabil pentru un pranz la noua locatie din Centrul Vechi. Nu mi-a oferit acest pranz pentru ca am blog, ci pentru ca suntem prieteni pe facebook si am participat, cam intr-o doara, convinsa fiind ca eu nu castig niciodata nimic, la un concurs tip "like&share". Faptul ca am ales sa scriu despre experienta traita este optiunea mea, deoarece intra in zona de"fine living" a blogului, pe care am cam neglijat-o in ultima vreme. Trecusem pe langa restaurantul de pe strada Franceza intr-o duminica, dupa ce am fost la Hanul lui Manuc, dar la elvetian era inchis si ei bine, eram extrem de curioasa sa testez ce aveau ei de oferit.
Trebuie sa mentionz de la bun inceput ca eu nu cred in vouchere si in oferte cu reduceri spectaculoase, pentru ca de obicei, ele nu sunt oferite intr-un mod elegant, mereu se gaseste cate un amanunt care sa strice ambianta, cadoul in sine este privit ca si cum nu ar fi oferit din toata inima(cum ar trebui, caci aceasta este esenta lui), ci ca pe o gratuitate de care trebuie sa scapi cat mai repede.
Am sunat la numarul de mobil de pe voucher si le-am spus povestea de pe Facebook. Si am ramas tablou, deoarece mi s-a spus ca pranzul este intre 12 si 14 si ca acum este prea tarziu. Sigur, pranzul se serveste, de obicei, intre 12 si 16, insa nu mi s-a intamplat sa fac rezervare si sa fiu refuzata la 13, 40 pe motiv ca gata, la ora aceasta deja s-a inchis bucataria, nu mai putem sa va rezervam masa(eu cerusem pentru ora 14, caci eram deja in centru). Si eu merg des la restaurant si prin carciumioare. Foarte des chiar, deci nu sunt o neinitiata. Daca ar fi fost 15,30, da, ar fi avut tot dreptul din lume sa refuze. Cum am spus, urasc voucherele. Chiar am vrut sa sun apoi si sa rezerv masa fara sa  mentionez subiectul spinos voucher, ca sa vad daca asa am sansa sa mananc la pranz la Mica Elvetie. Nu, nu am facut-o, deoarece cunosteam raspunsul(cum sunt sigura ca il cunosteti cu totii), pentru ca mi s-ar fi urat de toata povestea si eu chiar voiam sa incerc bucataria lui Jakob Hausmann.
Asa ca am lasat resentimentele la o parte si luni la ora 13,30 (dar rezervasem la 12, 30, sa nu mai fie probleme si interpretari), am intrat triumfatoare la Mica Elvetie. Un spatiu modern, aerisit, elegant- mi-a placut mult ca mesele erau la mare distanta una de cealalta. Nu era plin, dar erau cateva mese ocupate si oamenii pareau fericiti cu ceea ce aveau in fata lor, in special un personaj durduliusi cu bujori in obrajori care alesese carne preparata pe piatra incinsa, una dintre specialitatile si recomandarile casei.
Am comandat un Chardonnay de Samburesti, au adus un Sauvignon Blanc, le-am spus ca au gresit vinul, am cerut meniul inca o data si le-am aratat din nou, ca sa nu existe dubii: Chardonnay, 80 lei(aproximativ, caci nu mai am factura si nu am gasit meniu online). La mancare am ales, fara niciun dubiu, fondue de branza(in jur de 50 lei portia), care venea insotit de un paharel de palinca. Eu l-am refuzat pe al meu, palinca nu se numara printre curiozitatile mele, dar Alexandru, sotul meu, l-a gustat si a concluzionat ca e cea mai buna pe care a baut-o in viata lui.
Chardonnay de Samburesti a mers de minune cu acel fondue cremos, perfect impanat cu putin usturoi si probabil cateva ingrediente pe care nu le-am deslusit.  O incantare, recunosc. Felul doi a fost tot fondue, dar carne de vita de data aceasta(pentru doua persoane, Fondue Bourguignonne, in jur de 90 lei). Din nou nota 10. Secretul este vita, care trebuie sa fie extrem de frageda, pentru ca in rest e simplu: o primesti bucatele, o pui in varful unor furculite speciale, subtiri si foarte lungi, le introduci in oala din fata ta si astepti un minut sa fie gata. Apoi ai patru sosuri pe care le combini. Mie mi-a placut sosul de piper si la acela am si ramas. Ca desert, un expresso si sorbet de lamaie(foarte fin si foarte bun, ii lipsea insa o picatura de vodka).
La final, ne-au adus nota de plata. Stiu ca sunt multi care nu se uita cu mare atentie la notele de plata, insa eu nu fac parte dintre ei, imi place sa verific si de multe ori gasesc mici(sau mari) greseli. Gresisera vinul. Trecusera un Chardonnay de Samburesti, dar unul mai scump, de 115 lei. Le-am atras atentia, au corectat, si-au cerut scuze, am platit pretul vinului consumat. Totalul a fost 290 lei, din care au scazut voucherul de 200. Data viitoare cand voi mai merge stiu precis ce o sa comand: supa de dovleac si (tot)fondue de branza.

OPI, OPI, OPI, sa ploua cu OPI!

Intrucat si in aceasta perioada lacurile OPI sunt la mare-mare cautare, puteti intra AICI, pe site-ul Carespot, pentru a vedea reducerile frumoase oferite in aceasta perioada. Spor la cumparaturi va doresc!
Despre transport si preturile acestuia nu stiu sa va spun nimic, dar acum, un lac OPI costa 29,10 lei...
Despre acest navy de poveste pe care il vedeti pe unghiile mele, am scris mai demult pe blog, gasiti postarea AICI.

joi, octombrie 18, 2012

HAVASI Drum & Piano Project - FREEDOM

Concert HAVASI pe 3 noiembrie, la Bucuresti, Sala Palatului:

 "Freedom", pe care l-ati vazut mai sus, se afla in topul celor mai scumpe videoclipuri din lume.

miercuri, octombrie 17, 2012

Balada blondelor iubiri

De curand, de foarte curand chiar, am avut o discutie cu o blonda. Despre blonde. Mai precis, despre parul blond, doritul, invidiatul si extrem de greu de intretinutul par blond. Ea se vopsise de curand, iar varfurile erau aspre(cum altfel?), situatie cu care nu era deloc multumita, dar simtea ca nu avea o alta varianta. Eu nu sunt vehementa si nu incep imediat cu criticile, caci inteleg perfect fenomenul, fiindca vreme de 15 ani m-am vopsit luna de luna. Blonda, cum altfel?
Mi-a spus, inainte chiar sa deschid eu gura, ca nu este inca pregatita sa renunte la blond.
Si mi-am dat seama ca in cazuri de genul acesta(in care simt ca ma regasesc si eu), trebuie ca timpul sa isi spuna cuvantul. Ca exista perioade in care nu te vezi altfel decat cu parul ca de aur, ca nu exista argumente pe care sa le bagi in seama, ca nu exista sfaturi care sa poata ajunge la urechile tale.
Parca ar fi vorba de o orbire temporara, vecina cu dragostea aceea nebuna, nebuna, nebuna, din care fiecare scapa cand poate si cum poate.

vineri, octombrie 12, 2012

Din lumea celor care nu cuvanta...

Cand eram mica, nu mi-am dorit nici cea mai mare si cea mai frumoasa papusa de la Romarta Copiilor, nici nu stiu ce bicicleta, nici nu stiu ce alte "gadget-uri" erau la moda in anii copilariei mele comuniste. Mi-am dorit pisica sau catel. Nu conta, pui mic sa fie. Ai mei mi-au cumparat papusi, jucarii, bicicleta si fel de fel de lucruri frumoase, pentru care le multumesc. Dar niciodata nu au acceptat sa avem un animalutz. Inutil sa spun ca as fi dat bucuroasa sacul cu jucarii pentru un suflet mic. Vad ca parintii inca se tem sa accepte animale de companie, chiar daca sunt santajati de copii cu fel de fel de promisiuni si imi pare rau, caci dragostea, responsabilitatea, grija si compasiunea aici isi au radacinile...

joi, octombrie 11, 2012

Cei 40 si corola de minuni a lumii


Mi s-a parut imposibil sa scriu ceva pertinent fix in ziua in care am implinit 40. M-am trezit parasita de toate cuvintele si nici un fulger fauritor de texte inteligente nu mi-a iluminat, intr-un mod pozitiv sau in registru trist si melancolic, mintea. Nu am gasit piatra filozofala, asa ca am tacut. Imi imaginez ca are culoarea verde si ca va veni ea la mine, cand va stabili ca va fi de cuviinta. De buna cuviinta.
Daca te gandesti la 40 ca la un taram mult prea indepartat, te vei trezi in zorii zilei in care ti se rotunjeste viata pe la colturi, ca nu intelegi cum ai ajuns aici. Sau ca 40 nu reprezinta nimic, dupa cum nici 30 nu a reprezentat nimic, deoarece esti mult prea preocupata sa te bucuri de viata care ti se asterne la picioare, in fiecare dimineata.
Asadar, nu s-a schimbat nimic. Nici in ziua aceea, nici a doua azi, nici dupa doua saptamani.
Pe cuvantul meu ca eu sunt in poza de mai sus, parte fixa in corola de minuni a lumii:)

marți, octombrie 09, 2012

Matte Lipstick


Rujul mat este prezentat ca un must have al toamnei. Eu recunosc faptul ca inca de anul trecut am optat pentru aceasta varianta, insa daca toate revistele glossy il prezinta la rubrica de beautynews, trebuie sa il scot in evidenta si eu ca atare. Tendinta nu e, desigur, noua(cum nici sprancenele naturale, cat-eye, smokey sau pometii delicat accentuati in nuante de piersica nu sunt), asadar va invit sa parcurgeti AICI o simfonie de variante de la Nyx la Nars si Burberry. Optiunea mea ar merge catre Burberry, Lip Velvet Long Wear Lipstick, datorita texturii tip "petala de trandafir", insa si celelalte variante sunt demne de luat in seama. Despre rujurile stralucitoare, sidefate, despre gloss-uri aromate se va vorbi din nou, evident, dar incepand cu luna martie. Sau aprilie, daca vom avea iarna ai lunga. Pesemne ca vor fi din nou la rubrica beautynews in 2013, ca alternativa la nuantele mate de acum.
Iata cele 12 nuante mate si spectaculoase din colectia Lip Velvet de la Burberry:

  • Pink Apricot No. 301
  • Peony Rose No. 302
  • Antique Pink No. 303
  • Redwood No. 304
  • Honeysuckle No. 305
  • Pink Amber No. 306
  • Rose Pink No. 307 
  • Pink Azalea No. 308
  • Fuchsia Pink No. 309
  • Military Red No. 310
  • Bright Poppy No. 311
  • Hawthorn Berry No. 312
  • luni, octombrie 08, 2012

    Azi imi place...

    Imi plac foarte mult cele doua coliere masive, din imaginile de mai jos. Ambele sunt de la Zara. Primul este copie Lanvin, al doilea are pietre VERZI, minunate si este un model baroc pe care eu il apreciez foarte mult.. Am fost aseara la magazinul Zara, insa nu le adusesera(inca). Pretul de pe site- aproximativ 23 euro(primul) si 30 euro(al doilea), dar as fi vrut sa vad cum sunt lucrate inainte de a cumpara, pentru ca eu de multe ori am dat inapoi cand calitatea nu a fost pe masura asteptarilor mele. Acest lucru este valabil si in privinta hainelor si accesoriilor, cat si in privinta machiajelor si parfumurilor. Nu mi-a fost niciodata rusine ca ies din magazin fara sa fi cumparat nimic si ca(poate) vanzatoarea se uita lung dupa mine.


    Din lumea celor care nu cuvanta...


    sâmbătă, octombrie 06, 2012

    Azi imi place...

    Winter coat in dulcele stil clasic: din lana, cu umeri bine marcati. Modelul l-am gasit AICI, dar sunt sigura ca in curand va putea fi intalnit in mai toate magazinele. Pe unghii as purta o visina putreda de la Opi-puteti gasi AICI o selecie inteesanta.

    vineri, octombrie 05, 2012

    ADELE&that BOND sound:)

    Azi imi place...

    Fendi Baguette(considerata a fi prima IT bag), creata acum 15 ani, de Silvia Venturini Fendi, a reusit sa ramana un model iconic. Cu siguranta va fi la fel si peste alti 15. In cazul unor asemenea piese de colectie, moda nu e "trecatoare", nu se "schimba". Mai degraba tinde sa fie subordonata. 



    Talika Eye Detox

    Am citit despte Talika Eye Detox atat de multe review-uri pozitive, incat a inceput sa ma doara capul si am hotarat rapid sa echilibrez lucrurile. L-am folosit si eu, am citit instructiunile, am aplicat produsul ca la carte si NIMIC!!! Este un gel contur care promite ca ajuta la disparitia pungilor de sub ochi si la ameliorarea cearcanelor. Ei bine, eu nu am inteles acest produs pentru ca in cazul meu nu a functionat. Textura este minunata, fina si racoroasa, intra rapid in piele-cred ca e cel mai delicat gel de ochi pe care l-am folosit vreodata. Poate roua florilor, pudra de pe aripile fluturilor si praful de zane sa fie mai suave decat Eye Detox Contour Gel.
    Dar rezultatele, punctul terminus al povestii, sunt ca si inexistente. Poate ca a hidratat putin zona sensibila a ochilor, dar eu nu am probleme cu hidratarea si nu acesta era scopul pentru care l-am folosit. Zona ochilor nu s-a deshidratat cat timp am folosit Talika, de aceea presupun ca macar acest rol l-a indeplinit cat de cat. Uneori ma trezesc cu cearcane si pungi si speram sa fie un gel care sa ma ajute sa le diminuez in diminetile in care am nevoie de asa ceva. Am ramas cu un mare semn de intrebare referitor la Talika. Aveti AICI un alt review despre un produs de la ei, tot iconic, tot laudat, tot din categoria premium(cu pret mare). Nu imi dau seama ce imi scapa...
    Este conceput ca un tratament soc, 1,8ml- 30 de aplicari.
    Iata ce am preluat de pe site-ul lor, cu copy-paste:
    Observation :
    Eye Detox help erases dark rings and reduce "eyebags", responsible for dull and tired looking eyes.

    Microcirculation plays a crucial role in the eye contour area.
    When it slows down, due to fatigue or time, a loss of tonicity of the skin and vessels leads to swelling and colouring of the eye contour.

    Even if blinking the eyelids reactivates this blood microcirculation during the day, fatigue, pollution, stress, lack of sleep, smoking, excess, an unsuitable diet and aging of the skin will slow down this process.

    How does it work:

    Applied daily on cleansed eye contour, Eye Detox revitalizes and re-tonify the skin and microcirculation thanks to restructuring, smoothing and tightening active ingredients.

    Application :

    Eye Contour Gel comes in the form of a slim pen that is very practical to use.
    Turn the base of the pen a quarter of the way round to release a dose of gel onto the applicator.
    One dose of gel is sufficient for the use of both eye contour.
    Apply with light touches or lightly pat on the clean eye contour every morning.

    Tests and results :

    Independant clinical tests made at Hospital Pitie-Salpêtrière in Paris: have proven that after 28 days of daily use, dark ring are reduced by up to 85% and eye bags by up to 100%.
    before
    before
    after
    after
    Ingredients :


     Peptides- hydrating and rejuvenating action

     Proteins of sweet white lupine- repairs, regenerates and hydrates

    Proteins of sweet almond-
     smoothness and tightness is restored

    Cornflower water-
     soothing and softening effect

    Extract of horse- chestnut
     decongests the eye contour

    joi, octombrie 04, 2012

    Elizaveta ma (in)canta in aceasta seara:

    CHANEL Spring-Summer 2013:)

    La ce sa te astepti anul viitor

    Culoarea anului 2012(Pantone) este tango tangerine. Anul trecut,  in 2011 Pantone a stabilit ca aveam nevoie de ceva roz in viata noastra si a decretat ca honeysuckle este aceea. Sigur va mai amintiti de culoarea caprifoiului roz... Cred ca anul acesta vom avea verde(asa ar fi corect, din punctul meu de vedere). Deci pariez din nou pe Grayed Jade sau pe Emerald(le vedeti putin mai jos). Anul trecut am pariat pe minty ggreen si am pierdut. Asteptand decizia Pantone, care va limpezi, ca de obicei, lucrurile, voi ce parere aveti?

    luni, octombrie 01, 2012

    Azi imi place...

    Sunt vanitoasa. Imi place sa vad lumea cocotata pe high heels. Iar "sneakers" e un trend pe care mi-am propus sa il adopt in aceasta toamna, deoarece planuiesc plimbari lungi, iar acestia imbina, la modul ideal, inaltimea cu comoditatea. Ii gasesc desavarsiti. Poate ca multe fete nu vor crede, dar eu ma simt mult mai comod cu tocuri decat fara. (Sneakers=pantofi sport cu platforma ascunsa). 







    Jurnalul meu din toamna lui 2012

    M-am mai plans aici pe blog ca am un noroc de speriat la hainutele cumparate din H&M. Cu toate acestea, in urma cu cativa ani am cumparat din Belgia trei topuri foarte dragute, simple, din bumbac, de la Divided(by H&M). Intre timp s-au cam invechit si scamosat putin, asa ca am mers la Unirii sa vad daca as putea gasi ceva similar. Eram plina de bunavointa. Aveau, am fost incantata... 19,90 lei, foarte asemanatoare cu cele care imi placusera mie(putin mai lungi, dar eu le port iarna, deci am fost bucuroasa)). Am decis sa cumpar trei, doua albe si unul verde smarald(acesta nu era in plan, dar mi-a placut mult culoarea). Bumbac-95%, elastan-5%, bretele frumoase, bine finisate, m-am uitat cu mare atentie.
    Nu le-am mai incercat, deoarece avusesem acelasi model, marimea acelasi. Inainte sa le achizitionez, m-am uitat bine la ele, la bretele, sub brat, la cusaturi. Nu am vazut niciun defect, le-am cumparat, 60 lei trei top-uri.
    Primul pe care l-am purtat a fost unul alb. Repet: m-am uitat cu atentie in magazin, nu am vazut nimic suspect. Dar cand m-am imbracat cu el, am vazut ca era desirat la margini, in dreapta. Cativa cm, dat oarecum ascuns, ca un fel de viciu misterios pe care nu il depistezi la prima vedere. Nu am mai mers la magazin sa il schimb, l-am cusut si il folosesc asa. Nu sunt suparata, nu se vede unde era destramat, insa  parca as fi intr-un fel de bucla: orice vreau sa cumpar din H&M Romania se transforma intr-o bomboana cu sare(sau cu ardei iute). Simt ca ma urmareste ghinionul.