duminică, februarie 20, 2011

Din lumea celor care nu cuvanta...


De fiecare data cand vad asa ceva, sufletul meu vibreaza, fiind total indragostit si dulce inrobit de statica felinelor, senzatie pe care cu tandrete asa o numeste Andrei Plesu in Despre frumusetea uitata a vietii, carte pe care o citesc acum...

5 comentarii:

Andreea spunea...

Ce i-as fi smotocit daca i-as fi avut langa mine.Iti da o stare atat de bine cand tii in brate o felina care toarce neincetat...
Eu de cand il am pe Tommy- motanul meu cel negru norocos,ma simt oarecum mai fericita.Cand sunt cam stresata sau nervoasa,clar remediul meu e sa il mangai si imi trece.
Sa inteleg ca ai si tu o felina?

Pupici!

adela sirghie spunea...

Andreea, eu am doua matze in casa si doua matze afara:)
Sunt topita dupa ele:)

Monica - Pisica albastra spunea...

ui-ui!!!! cuuuteness!...chiar ca-ti dau o stare de bine...iti incalzesc inima :)

si cand te uiti in jur si vezi ca au loc au la indemana si totusi ALEG sa stea unul peste altul :) priceless!

Andreea spunea...

Daca nu m-as fi mutat prea des mi-as fi luat mai multe matze.Bine acum ar fi tare dificil,cu motanul meu temperamental :))

Amalia spunea...

Uite aici cea mai pofticioasa pisica:))Nu stiu daca ai vazut.
Am sa-l pun si pe blog pt ca e cea mai cersetoare mata pe care am vazut-o.
http://www.220.ro/funny/Pisica-Pofticioasa-La-Masa/Pt0p0eUGwV/