marți, decembrie 06, 2011

Jurnalul unei fete cuminti...

Eu nu am fost o fetita dragalasa. Nici macar draguta sau simpatica nu mi s-a spus vreodata cand eram mica. Nu, cu siguranta nu puteai sa spui aceste lucruri despre mine. Nu imi amintesc sa imi fi remarcat vreodata cineva, nici in copilarie, nici in adolescenta, vreun farmec feminin. Nici macar vag feminin...
Iar restul confesiunilor mele poate fi citit AICI...

14 comentarii:

Just_Me spunea...

Ce frumoasa e poza :X:X:X

adela sirghie spunea...

Da, cred ca e tare frumoasa, Sebastian Enache e fotograful. Din pacate, eu nu pot sa o vad prea bine in acest moment, am un ecran micutz,micutz, dar nu ma plang sunt intr-o cafenea catalana:)

Lavi spunea...

Eh, lasa Adela ca ti-ai luat revansa la maturiate. Eu te vad in primul rand extrem de feminina, de gingasa, de senina.:)Si esti si o femeie frumoasa!

Dana spunea...

Foarte frumos scris.
Te prinde culoarea asta :)
Vacanta placuta!

Zuzele spunea...

Cat de frumos ai scris!:)

Cristina spunea...

Mi-a facut placere sa citesc randurile scrise de tine. De asemeni ai iesit foarte bine in poza :) Felicitari.

Cupcake spunea...

adela,esti superba cu aceasta rochita!!!

Tediana spunea...

Foarte frumos ai scris, Adela! Iar poza este minunata! :)

Mihaela spunea...

Da, parca asteptai sa primesti aceasta tema. Ai scris foarte frumos, din suflet, si am citit cu placere pana la capat, fara sa ma gandesc ca e un articol lung. Asa ca pe o carte. :). Da, esti foarte frumoasa in aceasta tinuta, si imi place cum ai pozat. Si da, admir femeile care au o vedere realista fata de sine. Doar asta te ajuta sa te perfectionezi, sa te modelezi asa cum iti doresti, sa iti pui in valoare calitatile. Faptul ca nu te-ai considerat/fost un copil "dragalas" cred ca te-a ajutat sa fii o femeie frumoasa, care are grija de ea. Cred ca o frumusete din copilarie te poate pacali sa crezi ca vei fi asa vesnic, fara sa te ingrijesti.

Alexandra S spunea...

M-a fascinat ceea ce ai scris,nu stiu in ce masura datorita modului savuros in care scrii sau a faptului ca ma regasesc in totalitate in ceea ce ai povestit :)

mada spunea...

Adela, ai scris asa de frumos!

Pagina ta de jurnal e foarte emotionanta si nu stiu de ce m-a dus cu gandul la romanul meu preferat: Panza de paianjen de Cella Serghi ...


Ai aratat si foarte bine in poza ca de obicei:)

v_tina spunea...

<3 Iti sta foarte bine in rochite! Mi-a ramas in cap si fotografia cu rochita alba!

AdelinaTomescu spunea...

Adela arati minunat ca de obicei iar povestea ta am citit-o pe nerasuflate. Scrii foarte frumos!

adela sirghie spunea...

O saptamana intreaga am facut si desfacut in minte acest text. Apoi l-am scris dintr-o suflare. Intrucat tocmai terminasem Jurnalul scris de Simone de Beauvoir, prima parte, cred ca se pot gasi cateva influente. Insa povestea ei este exact pe dos. Cand era mititica, trecea drept o mare frumusete. Bruneta cu ochi albastri. Parintii o divinizau si ii prevedeau un viitor stralucit. De femeie frumoasa si sotie iubitoare, mama devotata-scl. Insa este o carte care merita citita, asa ca va invit sa descoperiti varianta ei:)