Incep prin a spune ca parfumul nu a rezistat decat doua-trei ore pe incheietura mainii, ceeea ce mi s-a parut dezamagitor. Nu as cumpara niciodata un parfum care se "vestejeste" atat de repede, pentru ca mie imi place sa ii simt transformarile, acordurile, ameteala de inceput si lesinul otravitor de la final. lemnul de santal a fost acordul puternic pe care l-am simtit de la inceput si acest lucru mi-a placut. A urmat portocala, temperamentala, dar intr-o cantitate prea mare si mult prea greoaie pentru gustul meu. Cand un parfum se ineaca in portocale de la primele acorduri, mie mi se pare o miscare gresita, deoarece toate celelalte note nu au decat rolul de fundal, apar sterse si nesemnificative. Cedrul si vanilia abia palpaiau.
Fara indoiala, Trussardi Dona este un parfum comercial, bine gandit ca strategie marketing, orientat catre fetele tinere pentru care chiar poate deveni un obiect al dorintei. Se inscrie in plutonul de parfumuri lansat in ultimii ani: este o steluta al momentului, care nu va ramane in memoria colectiva, cam in genul filmelor pe banda rulanta care se toarna la Hollywood. Multe si pe aceeasi reteta. Comedii romantice, povestioare amuzante, comune, nicidecum...povesti nemurioare
Cu riscul de a-mi dezamagi cititoarea blogului, cea care m-a rugat sa scriu despre acest parfum, trebuie sa ii marturisesc faptul ca nu ma pot incadra in publicul tinta si nu as cumpara acest parfum. Prea scump pentru niste ingrediente atat de ieftine. In schimb, i-as recomanda sa incerce Jo Malone. Sau Hermes.
