Prima mea vizita la un Beauty Lounge

Imi era foarte dor de un tratament facial, pentru ca pe ultimul l-am efectuat prin primavara si acum simteam acut nevoia unei tratatii si a unui rasfat "a la carte". Cred ca imi tot propusesem solemn sa ajung la o cosmeticiana de prin luna septembrie, adica imediat dupa intoarcerea din vacanta de vara, dar am amanat din diverse motive, lucru pe care nu va sfatuiesc sa il faceti si voi:)

Dar la ce cosmeticiana? Unde sa gasesc pe cineva in care sa am incredere, mai ales ca am investit pana acum atatia bani si atata timp in tenul meu si nu vreau sa vina cineva care sa arunce totul in aer si sa mai si dau bani multi pe acest lucru. La un moment dat, chiar era o dilema. Mai multe prietene mi-au recomandat-o pe Tatiana, de la Shades Beauty Lounge. Asa ca mi-am facut programare si am purces la drum, cu inima cat un purice. Surpriza a fost insa una foarte placuta, Tatiana este tanara, draguta, delicata si foarte priceputa. Am ales impreuna tratamentul potrivit, dupa cateva intrebari si negocieri, Oxigenare cu produse Thalgo, pe care eu nu le mai incercasem pana atunci. Accentul a fost pus pe extractie, in detrimentul masajulului, pentru ca am ales in functie de nevoile si ritualul meu de beauty. Am inceput la 17,30 si am terminat tratamentul la 19,20. Nu a folosit vapofor, nici nu au asa ceva la salon, ci o lotiune ce impiedica formarea comedoanelor si un gel cu aloe vera pentru calmare, care mi-au deschis porii si au facut extractia foarte usor de efectuat. Am stat zece minute cu lotiunea si gelul, erau placute si hidratante, ca o masca. Desi sunt adepta aburului facial(dupa cum stiti, eu realizez acasa destul e des aceasta operatiune), cred ca la salon este un adevarat calvar. Tenul se inroseste, se umfla, apa curge dupa gat si prin urechi, iar parul arata ca o matura din cauza transpiratiei, dupa ce indepartezi bentita protectoare. Din aceasta cauza, eu mereu alegeam ore tarzii pentru tratamentele faciale. Ca sa nu ma vada nimeni cum ies eu de la cosmetica:)


Dupa ce Tatiana a facut extractia(aici a avut ceva de munca, a durat mult, pentru ca se stransesera diverse chestii in piele din mai si pana acum), a urmat un mini-masaj pentru ochi si ten si o masca. Am fost foarte fericita cand am vazut cum arata tenul meu: desi cateva mici urme erau vizibile, era luminos, porii se micsorasera si eu ma simteam foarte foarte usoara. Exista lucruri pe care, desi sunt destul de priceputa si eu, nu le pot efectua singura acasa. A doua zi dimineata nu se mai vedea nimic: nicio zgaiba, nicio urma, niciun cos.
Asadar, DA, o recomand din toata inima.
Un alt test pe care il fac eu cosmeticienelor este ca la finalul extractiei, sa le rog sa se uite si in zona urechii, unde uneori, din nefericire, se mai strang cosuri negre (mai ales daca ai tenul gras), dar pe care nu le poti "executa" singura, pentru ca nu ai cum sa le le vezi. Am fost tare incantata cand am vazut ca ia problema foarte in serios, fara strambaturi sau oftaturi de superioritate si le curata cu atentie pe-o parte si pe alta.
Apoi  a urmat mani+pedi la Roxana. Si aici mi-a placut mult, pentru ca si ea a fost foarte atenta la tot ce i-am spus si a efectuat intocmai. A insistat suficient cu pila mare pentru bataturi, nu a taiat nimic nimic, a folosit dizolvant pentru fiecare unghie in parte, a impins usurel pielitele cu betigasul, exact cum i-am cerut. Cu unii oameni te intelegi din prima, fara prea multe cuvinte. A lucrat repede si ingrijit. Nu am cerut sa  aplice oja la unghiile de la picioare, am decis ca iarna sa le eliberez. De fapt, eu mi-as fi dorit oja rosie, dar cand am vazut ca iar am unghiile incetosate si putin ingalbenite dupa vara, am renuntat. Manichiura in schimb, straluceste cu un rosu frumos, Color So Hot it Burns de la OPI.


Dupa am terminat cu cele trei ore petrecute la salon, am facut ceva ce nu am mai facut niciodata, dar absolut niciodata in viata, dupa un facial: am fost la masa la o trattoria din centru, fara sa ma machiez, nu aveam niciun fard la mine, unde am mancat ton la gratar si am baut un vin rosu italian. Sincer, ma asteptam ca cineva sa se sesizeze ca ce palida sunt, ca parca e ceva schimbat la mine, sau ca sunt mai...naturala, dar nimeni nu a scos un cuvintel, ceea ce ma duce cu gandul la un experiment pe care m-am tot gandit de ceva vreme ca as putea sa il fac: sa nu ma mai machiez vreo doua saptamani(sau doar sa folosesc putina mascara). Just for fun, sa vedem cum ar fi(sau daca ar fi!) 


Tratamentul oxigenant a costat 200 ron
Pedichiura fara oja-30 Ron(cu oja ar fi fost 40)
Manichira cu oja-33 Ron(fara oja ar fi fost 23)

DON'T USE WITHOUT MENTIONING THE SOURCE!

Azi imi place....

....IRONIA!
Pentru ca bazandu-te pe ea, poti face multi pasi inainte. Inaintea timpurilor, evident. Chiar si (sau mai ales!) in moda. Sau ar trebui sa spun fashion?
Alte cateva idei la fel de interesante, reale, asumatate si evidente aveti  AICI si AICI.
Si bineinteles, My other bag is Chanel.


DON'T USE WITHOUT MENTIONING THE SOURCE!

Early November

Miranda Lee Richards, in acelasi stil de fata romantioasa:


DON'T USE WITHOUT MENTIONING THE SOURCE!

Rapsodii de Toamna

O dimineata insorita de joi care a debutat timid si poetic, cu Rapsodiile de Toamna:

Desi e un poem lung, merita citit pana la capat, pentru ca binedispune instantaneu. Si daca nu sunteti multumite la final, sa stiti ca il dau pe garantie si il primesc inapoi contra unui proces verbal semnat de  eretele prezent la vanzoleala, acela care e politai din nastere: I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fâneţele. Toate florile şoptiră, Întorcându-şi feţele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coţofană Fără ocupaţie A adus o veste-n goană Şi-a făcut senzaţie: Cică-n munte, la povarnă, Plopii şi răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Şi-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toţi ciulinii pe cărare Fug cuprinşi de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaştină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baştină Şi din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din şanţuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-şi săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ţie-o cuvântare În această chestie. Dar broscoii din răstoacă Îl insultă-n pauze Şi din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. Lişiţele-ncep să strige Ca de mama focului. Cocostârci, pe catalige, Vin la faţa locului. Un ţânţar, nervos şi foarte Slab de constituţie, În zadar vrea să ia parte Şi el la discuţie. Când deodată un erete, Poliţai din naştere, Peste baltă şi boschete Vine-n recunoaştere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca să-l aresteze pentru Siguranţa statului... De emoţie, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie. III Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Îşi îndreaptă talia. Trei petunii subţirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: "Ce ne facem, fetelor?..." Floarea-soarelui, bătrână, De pe-acum se sperie C-au să-i cadă în ţărână Dinţii, de mizerie. Şi cu galbena ei zdreanţă Stă-n lumina matură, Ca un talger de balanţă Aplecat pe-o latură... Între gâze, fără frică Se re-ncep idilele. Doar o gărgăriţă mică, Blestemându-şi zilele, Necăjită cere sfatul Unei molii tinere, Că i-a dispărut bărbatul În costum de ginere. Împrejur îi cântă-n şagă Greierii din flaute. "Uf, ce lume, soro dragă!" Unde să-l mai caute? L-a găsit sub trei grăunţe Mort de inaniţie. Şi-acum pleacă să anunţe Cazul la poliţie. IV Buruienile-ngrozite De-aşa vremi protivnice Se vorbiră pe şoptite Să se facă schivnice. Şi cum ştie-o rugăciune Doamna măsălariţă, Tot soborul îi propune S-o aleagă stariţă. Numai colo sus, prin vie, Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. Vezi! de-aceea mătrăguna A-nvăţat un brusture Să le spuie-n faţă una Care să le usture!... Jos, pe-un vârf de campanulă Pururea-n vibraţie, Şi-a oprit o libelulă Zborul plin de graţie. Mic, cu solzi ca de balaur, Trupu-i fin se clatină, Giuvaer de smalţ şi aur Cu sclipiri de platină. V Dar deodată, pe coline Scade animaţia... De mirare parcă-şi ţine Vântul respiraţia. Zboară veşti contradictorii, Se-ntretaie ştirile... Ce e?... Ce e?... Spre podgorii Toţi întorc privirile. Iat-o!... Sus în deal, la strungă, Aşternând pământului Haina ei cu trenă lungă De culoarea vântului, S-a ivit pe culme Toamna, Zâna melopeelor, Spaima florilor şi Doamna Cucurbitaceelor... Lung îşi flutură spre vale, Ca-ntr-un nimb de glorie, Peste şolduri triumfale Haina iluzorie. Apoi pleacă mai departe Pustiind cărările, Cu alai de frunze moarte Să colinde zările. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gâze, flori întârziate! Muza mea satirică V-a-nchinat de drag la toate Câte-o strofă lirică. Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe Iarna mizerabilă, Mă cuprinde o tristeţe Iremediabilă... de George Toparceanu

DON'T USE WITHOUT MENTIONING THE SOURCE!

Just perfect

DON'T USE WITHOUT MENTIONING THE SOURCE!

Dimineti calde si aromate de toamna poetica

Asa incep diminetile mele, chiar si acum (sau mai ales) in aceasta perioada pe care am declarat-o "toamna mea poetica".
There's no life before cofee...
Daca e cineva care incepe altfel dimineata,  o declar rara avis si o rog frumos sa lase un comentariu pe blog si sa ne spuna fara nicio urma de tagada, de ce procedeaza asa si mai ales, cum reuseste:)
DON'T USE WITHOUT MENTIONING THE SOURCE!

All black times are over(for me, at least...)

Pe vremea cand eram blonda, tinutele all black erau la ordinea zilei. Tenul meu este alb, iar negrul mi se potrivea, il purtam fara nicio problema. Daca aveam de ales intre mai multe variante, negrul era preferat si ales de cele mai multe ori. Nu motivul sau cliseul "se combina cu orice" era la baza alegerii mele, ci faptul ca fiind blonda cu tenul de fildes, imi contura trasaturile, lucru de care eu chiar aveam mare nevoie in acele vremuri. Cand am hotarat sa revin la culoarea mea naturala de par, un saten mediu, nu am avut in vedere si vreun plan maret de schimbare a garderobei, am continuat sa aleg ce mi se potrivea.  Dar numarul hainelor negre purtate scadea considerabil. O tinuta all black nu mi se mai pare potrivita. Daca parul meu nu ar fi lung, iar gatul ar fi descoperit, nu as avea senzatia de prea mult negru (stiu acest lucru pentru ca uneori imi strang parul in ponytail)
De curand, am cumparat un cardigan in nuanta camel, iar vanzatarea s-a grabit sa imi arate si varianta pe negru. Va jur, nici macar nu m-am uitat la el, desi altadata ar fi fost primul pe care l-as fi incercat.
Altadata, nuanta camel ar fi fost o alegere cel putin ciudata: as fi probat cardiganul si m-as fi vazut trista si spalacita, primul gand care mi-ar fi trecut prin minte ar fi fost sa il combin cu negru, rosu sau purple.
Acum il combin cu un tricou alb si cu o pereche de skinny gri sau albi. Si cu o esarfa de matase cu mult rosu, vintage, de la Carven.
Si prima grija este, ca atunci cand iau ceva negru, sa am grija sa aleg cel putin doua obiecte vestimentare in  culori luminoase.
Yes, time changes everything.
DON'T USE WITHOUT MENTIONING THE SOURCE!