Am auzit de cupa menstruala Iris Cup in urma cu vreo doi ani. Am citit cateva review-uri pozitive si apoi am primit-o la testat, pentru ca mi-au trimis-o cu specificatia clara, de la bun inceput, de a scrie parerea mea sincera despre ea (asa cum ar trebui sa fie, de altfel, toate campaniile de testare produs).
Am primit marimea S, am studiat-o eu frumos pe o parte si pe alta, era roz, mica, blanda si prietenoasa. De la bun inceput m-am gandit ca va fi un pic dificil sa o port toata ziua, caci la un moment dat se umple si trebuie sa intri la toaleta cu o sticla de apa plata, sa o scoti, sa o speli, sa o reintroduci. Dar citisem ca are atat de multe beneficii, incat treci cu vederea, bucuroasa, toate aceste mici neajunsuri.
Si cum ma uitam eu asa la ea, plina de sperante, mi s-a parut ca pentru mine ar putea fi cel mult un produs complementar, pe care sa il folosesc in locul tampoanelor interne(Tampax, niciodata ob-uri, pe primele le apreciez mult pentru ca mi se par mai blande si mai usor de aplicat), in zilele cu fluxul menstrual mare.
Cand i-a venit vremea, am sterilizat-o si am aplicat-o, conform cu desenul atasat cutiei. A intrat simplu, s-a mulat perfect. Am rasuflat usurata, am zis ca mi se potriveste. Nestiind clar cum functioneaza, am pus si un tampon extern, sa ma simt in siguranta. Ma intrebam daca o voi simti ca pe un corp strain, mereu te gandesti la tot felul de lucruri cand incerci ceva nou. Apoi m-am imbarbatat, spunandu-mi ca nu am cum sa am probleme, deoarece eu am avut sterilet ani de zile (si nu o data, ci de doua ori !)si nu am simtit vreodata senzatia de corp strain, chiar l-am tolerat foarte bine. Iar Iris Cup e moale si mica, nici nu ar trebui sa o simt.
Doar ca dupa doua ore am inceput sa simt dureri. Plus o senzatie de jena. Nu imi era bine. Poate am pitici pe creier, mi-am zis. Am scos cupa menstruala. Nu mi-a placut. M-a durut cand am scos-o. In plus, m-am umplut de sange pe maini. Nu era o tragedie, eram acasa. Dar daca eram intr-o toaleta straina, ar fi trebuit sa iau sticla de apa din geanta, sa ma ridic si sa ma intorc, sa ma spal pe maini, sa spal cupa, sa stau intr-o pozitie comoda si sa introduc iar cupa, apoi sa am spal iar pe maini. Situatia era cu atat mai dificila cu cat ma gandeam ca o voi folosi in zilele "grele"in care fluxul menstrual este mai intens. M-a durut si cand am pus-o la loc.
Doua-trei zile am tot incercat sa ma imprietenesc cu ea. Nu am reusit. Ma durea si nu o suportam deloc. Poate ca ar fi trebuit sa o scot mai repede, dra m-am incapatanat si am strans din dinti. Dupa doua-trei zile, am zis STOP, doare prea tare, de prea multa vreme. Insa nu am renuntat definitiv, mi-am spus ca voi incerca din nou, peste o luna-doua-trei, ca sa ma dumiresc si sa vad daca a doua oara va fi mai usor sa ne intelegem. Si am tot amanat...luna viitoare, luna viitoare. A trecut peste un an pana am avut curajul sa o incerc din nou. La fel-organismul meu nu accepta Iris Cup. Promit ca voi incerca si luna viitoare. Daca apare vreo schimbare in bine, semnalez acest lucru pe blog. Daca nu...ramane cum am stabilit, nu ne intelegem.
Totusi, la final, trebuie sa spun ca multe fete sunt fericite cu aceasta noua inventie care se numeste cupa menstruala si nu au nicio problema sa o foloseasca. Dar-ca in multe alte cazuri, eu sunt diferita... imi pare sincer rau, mi-ar fi placut sa o pot folosi si eu.
