CUM SA TE REAPUCI DE SCRIS PE BLOG

DESCHIDE laptopul.

Scrie. Orice ai de spus, spune. Nu exista o rețeta, dar exista un impuls, urmează-l. Scrie chiar și câteva rânduri, oricât de greu ți s-ar părea. Nu exista om pe planeta Pământ care sa nu aibă nimic de spus, iar tu locuiești aici.

Prin februarie-martie m-am întâlnit cu una dintre fetele care mă citeau pe vremea când erau putine bloguri apărute, cred ca vorbim de 2009, chiar când am început eu sa scriu aici. Nu știam cu cine o mă întâlnesc, habar nu aveam ce surpriza mă aștepta pe strada Paris, colt cu Washington. Vindeam o broșă de argint pe un grup și ea a cumpărat-o, ca ii plăcuse. Am stabilit sa ne vedem la un colt de strada. Mi-a spus ca mă cunoste, mi-a vorbit despre mine, cea care eram în 2009 și despre ea, cum mă vedea pe atunci, despre lucrurile pe care le-a învățat aici, citind. Mi-a mulțumit pentru diminețile în care se trezea și intra pe laptop sa vadă ce am mai urcat pe blog. Am fost tare emoționată, va zic, mai ales ca am primit cadou de la ea și o agenda foarte roz și superba pe care era trecut unul dintre motto-urile din viața mea, pe care ea îl știa, ca am mai scris despre el: I've believed as many as six impossible things before breakfast- Lewis Caroll. Mi-a spus ca ii este dor sa mă citească, a fost așa de frumos și simplu și firesc încât mi s-a făcut și mie dor. Mereu ești uluit când auzi cât de mult ai influențat viața cuiva pe care nici măcar nu îl cunoșteai, în ziua aceea tin minte ca abia m-am adunat. Am fost fericita. Am promis ca voi redeschide blogul și ca îmi voi relua obiceiul de a scrie constant aici. Dar am ezitat. Am amânat. Au mai trecut niște luni.

Apoi a venit luna octombrie, cu fabulosul Campionat Mondial al Pisicilor, unde m-am ocupat de partea de PR  și am organizat și o conferințā de presa în centru, pe langa Universitate. Când treceam prin fata Palatului Regal, aud ca mă striga o fata, s-a prezentat și mi-a spus ca mă știe de pe vremea blogului, ca m-a recunoscut și ca a vrut sa mă salute, ca mă citea și a câștigat un giveaway care i-a adus mare bucurie la vremea aceea, pentru ca trecea printr-o perioada dificila și micuțul cadou i-a înseninat ziua în care l-a primit. Era cu un grup de turiști și ea era ghidul lor. Ca i-a părut rău ca nu am mai scris, și mie i-am raspus și am promis sa reiau de îndată ce termin evenimentul de la RomExpo.

Așa ca am legat aceste doua mici întâmplări în firul blogului, pentru ca toate protagonistele s-au regăsit la un moment dat aici și am zi sa pun piatra de temelie în 2025.

Poza e de anul trecut, primavara in Grădina Japoneza, dintr-o zi în care am fost fericita și știam ca sunt fericita.

Campionatul mondial felin București 2025

Campionatul Mondial Felin – FIFe World Winner Show 2025 — cea mai importantă competiție a pisicilor din întreaga lume

Bucureștiul a devenit, la finalul lui Octombrie 2025, capitala mondială a pisicilor, găzduind pentru prima dată în istorie Campionatul Mondial Felin – FIFe World Winner Show, cel mai prestigios eveniment dedicat felinelor. Competiția avut loc pe parcursul a două zile, 25–26 octombrie, la ROMEXPO – Pavilionul Central.

Anul acesta am adus în fața publicului și a mass-mediei o discuție profundă despre respect, incluziune și responsabilitate față de animale.

De-a lungul celor 20 de ani de existență, FELIS Romania a mijlocit un număr impresionant de adopții în cadrul edițiilor sale bianuale, confirmând o vocație civică: construirea unei comunități în care animalele de companie sunt respectate, protejate și integrate în viața orașului.

FIFe World Winner Show este o competiție adresată fără discriminare tuturor pisicilor, nu doar celor de rasă. Pentru a promova incluziunea, empatia și adopția responsabilă, Fédération Internationale Féline (FIFe) a creat, în mod deliberat, o categorie separată dedicată pisicilor de casă, pentru a transmite un mesaj puternic: orice pisică, indiferent de rasă sau origine, poate deveni campioană mondială.

Prin această clasă de competiție, FIFe dorește să încurajeze adopțiile și să arate că frumusețea adevărată se măsoară nu numai în standarde de rasă, ci în grijă, iubire și responsabilitate. Un animal este un membru al familiei, iar rolul său într-un cămin, dincolo de cel recreativ, este unul emoțional. Nu puține sunt istoriile de viață despre rolul de suport psihologic, chiar vindecător, pe care îl oferă pisicile prezente într-o familie.

Anul acesta, în competiția pisicilor de casă s-au înscris nu doar iubitori de pisici din România, ci și participanți din Polonia, Finlanda, Suedia, Portugalia și chiar Malaezia. Este o dovadă emoționantă că mesajul de empatie și adopție al FIFe a devenit universal.

În cadrul expoziției mondiale feline,  FELIS Romania pune la dispoziție, gratuit, spații dedicate și cuști expoziționale pentru ONG-urile care salvează pisici și le găsesc familii iubitoare. Sub egida campaniei „Arată că îți pasă”, încurajăm adopțiile responsabile și oferim acestor organizații prilejul de a strânge fonduri pentru hrană, sterilizări și îngrijiri medicale.

Starea de bine a animalelor de companie este expresia unei relații sănătoase între om și animal, bazată pe grijă și afecțiune. În această lumină, Campionatul Mondial Felin promovează standardele etice ale creșterii responsabile și susține lupta împotriva abandonului.

La întâlnirea cu presa și influencerii a avut loc și un moment special, pentru a transmite emoția și esența mesajului. Nuca, o pisică de casă din România, participantă la competițiile internaționale desfășurate la București și câștigătoare a numeroase titluri, a încântat audiența.

Bineînțeles, la Campionatul Mondial Felin – FIFe World Winner Show 2025 se vor întrece și pisicile de rasă. Vor putea fi admirate 750 de pisici, din 38 de rase diferite, venite din 36 de țări, chiar și din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii: China, Brazilia, Malaezia. Concursul a fost arbitrat de 24 de arbitri internaționali.

Organizatorul Campionatului Mondial este Federația Felină Română – FELIS Romania.

CLIPA CEA REPEDE CE NI S-A DAT (si ni s-a și luat)

Mai toate manualele moderne de gandire pozitiva promoveaza ideea de a nu avea regrete, de a le sterge total și ireversibil din mintea ta, pentru a face loc unor experiente actuale, situate, desigur, în spirit pedagogic, cu mult deasupra celor pe care le-ai trait deja. Desi nu apreciez deloc atasamentul de trecut, care vine cu un aristocratic alai de prevestiri sumbre și derutante, anxietăți și dereglare,  știu ca mie imi este imposibil sa nu am momente in care regretele sa nu imi apăra ca niste flori albastre, cu tija lunga, purtate in spinare, intr-un cos subțire și conic, de unul dintre ingerii translucizi din tablourile realizate cu gratie de pictorul Stefan Caltia. Din cand in cand, ingerul cel serios mai aranjeaza florile albastre cu tija lunga din cos si le scutura putin, cat sa apara, dintre ele, palide, insetate de lumina, chiar ele, regretele noastre, așa eterne și inutile. 

Intrebandu-mi eu, uneori, prietenii, cum stau ei la capitolul regretelor, am aflat ca unii chiar nu au deloc. Sau, as zice eu, sunt și oameni care nu le recunosc daca apar -si le trec la amintiri pe care le poti da la o parte cu mare usurinta.

Dar eu chiar am cateva regrete majore si imi place oricum sa imi imaginez mici scenarii in care in loc sa o iau la stanga, o iau la dreapta. Milan Kundera nu ar fi de acord cu asta, iar eu sunt, teoretic de acord cu el, asta pentru ca, practic, procedez altminterea, în insuportabila ușurătate a ființei mele. 

Ar fi bine, spun faimoșii specialiști britanici, sa nu regreți școlile pe care le-ai făcut și nu ți-au folosit la nimic, iubirile-macar pe cele mari și toxice, filmele proaste la care te-ai uitat, ziua în care te-ai apucat de fumat, de băut sau de amândouă, supărările de tot felul, deci rupe definitiv cu trecutul și creeaza un om nou, curat ca Făt Frumos din Lacrima. E deja de moda veche sa iti asumi greselile, acestea nici măcar nu mai exista, totul e o sărbătoare a neinsemnatatii, și, dacă totul trece, vor trece și ele, surrender și let it go.

Dar când mă gândesc profund la mine, eu mă găsesc acum tot în anii de dinainte de 2020. Am impresia ca am căzut iar acolo ca la Piticot, și ca toți pașii înainte m-au aruncat înapoi. 

Greseala, zic și eu, călcând în urma filozofilor, e sa nu reușești sa trăiești în prezent, sa fii, așadar, atât de natang și de absent din viața ta încât sa te poți bucura de zecile, poate sutele de străzi secundare care ți se aștern în fata ochilor, fie ca la un moment dat ai luat-o la stânga, fie ca ai luat-o la dreapta, ca oricum strada Principala nu mai exista de multa vreme. Toate miile de provocări de genul acesta te inteapa un moment dat ca o rana veche și comoda, cu care te-ai învățat deja. O mângâi pe cap și treci mai departe, așa cum mângâi și eu acest text al ambiguității, al clipei care fix în momentul în care ni s-a dat, ni s-a și luat, pe motivul ca toate trec. Am răsucit textul acesta de zeci de ori, i-am schimbat sensul de câte ori au trecut schimbări peste mine în ultimii ani, dar el este o dovada a faptului ca da, toate trec, iar asta nu e nicidecum o lecție, ci o dovada ca trăim chiar și atunci când nu se întâmplă nimic.

MILEY CYRUS: I CAN LOVE ME BETTER THAN YOU CAN

Ieri mi-am cumpărat trei mici zambile albe, le-am scos din ghiveciul în care stăteau cuminți și le-am pus, cu pământ cu tot, intr-o vaza mare de sticla transparentă. Hygge style. Nu e prima oară când îmi cumpăr singura flori, nu e nici ultima oară, dar parca de data aceasta, totul are o alta semnificatie.

Zambilele mele nu sunt încă inflorite, bobocii stau deocamdată închiși și decenti în carapacea lor verde și cruda, dar cred ca în câteva zile se vor deschide frumos, iar florile lor albe isi vor dezvălui intreg potențialul. Înflorirea lor spectaculoasa mai are nevoie doar de câțiva pași în ritm de dans, apa și caldura.

I CAN LOVE ME BETTER THAN YOU CAN

Mult mai mult decât un cantecel care ne-a înnebunit pe toate în ultimele săptămâni, Flowers pare sa fie mai mult decât refrenul celebru pe care fac acum exercițiile la sala, pe care îl fredonez în timp ce bifez cei zece mii de pași zilnic, pe care il ascult chiar acum, pentru inspirație, și care pare sa îmi șoptească la ureche secrete adânc de tot îngropate în minte: ca cel mai mare demon nu e niciodată supus, iar cea mai mare durere, nu e niciodată vindecata.

Nici nu știam cine este Miley Cyrus înainte de acest hit incontestabil, eu chiar habar nu aveam nici de Hannah Montana, dar iata ca de ceva vreme am început sa mă gândesc la ea, apoi la mine, apoi din nou la ea, apoi din nou la mine. Unele dintre noi s-au născut nesupuse și așa ne vom trai toată viața, refuzând sa ne rumegam durerea și abandonul și iubirile neîmpărtășite în stilul clasic, chiar dacă tristețea poate fi la fel de cumplita. 

TALK to MYSELF FOR HOURS

Una dintre cele mai benefice ocupatii, cred eu, este aceea de a sta de vorba cu tine însăți, cu sinea ta, de a încerca sa va înțelegeți mai bine, know yourself, love yourself. Pana si Oracolul din Delphi ar da din cap, a aprobare, da, Miley, tu chiar ești o gagica pe cinste! Schimba energia, avântă-te în lumea larga, peste mari și tari, nu mai e rost sa iti plângi de mila, zeii ii favorizează pe cei care îndrăznesc, așa ne-a spus noua Homer în Iliada și așa a rămas pana în zilele noastre, amin.

Da, Miley a avut nevoie de trei ani sa lanseze Flowers, cam mult timp după despărțirea care a marcat-o, ar fi trebuit, poate, sa se răzbune mai repede, poate cam ca Shakira, care nici ea nu a făcut totuși prea bine, ca da prea mult din casa, fix așa zice gura lumii, cu acea penibila forță universala care nu creează nimic și doar mesteca, cu dinții ei stricati, din lipsa de altceva, reproșuri peste reproșuri.

UNORA LE PLACE MILEY CYRUS

...si Dilema Veche de joia asta.

OPERATIUNEA DULAPUL. IANUARIE 2023

Nu am cumparat nimic inutil nici in 2020, nici în 2021, nici în 2022, din 2017 de fapt, iata ca sunt deja peste cinci ani în care mi-am resetat serios obiceiurile de consum si cred ca a venit vremea aceea, de sarbatoare aurita in calendar, cand vreau sa va spun ca sunt mandra de mine. 

Sunt intr-o perioada de becoming minimalist, care e foarte lenta, pentru ca eu renunt mai greu la lucruri, dar macar sunt ani buni, da, peste un cincinal a trecut de cand nu mai cumpar decat ceea ce am nevoie. Dacă ar fi sa mă iau peste picior, ceea ce și fac, iata, aș spune ca am început sa înfăptuiesc lucrurile ca la carte, ca am început sa mă supun unor reguli pe care nu le-am găsit în cărți, pentru ca nu acolo le-am căutat. Le-am căutat în mintea mea, ceea ce a transformat acest proces dificil, intr-o călătorie mai spiritualizata, spre centrul inimii mele și spre un stil de viață mult mai simplu, dar mai rafinat.

Am donat mult, am făcut mici retusuri dar și transformări mai mari, am facut cadouri, am vandut pe Dulapiorul parfumat, am aruncat ce era iremediabil stricat si nu mai putea fi reparat: toate acestea au venit la mine intr-un ritm mai lent, pe care am cum sa il neg, dar care mi-a dat posibilitatea sa rumeg bine unele mișcări din trecut, căci toate se leagă între ele cu fire aproape nevăzute, dar deosebit de puternice.

As fi vrut uneori sa fiu mai rapida, mai radicala, dar cred ca nu imi sta in fire acel dinamism heirupist, millenialist, pe care uneori il invidiez, alteori nu. Nu e nici bine, nici rau, e fix asa cum e, m-am obisnuit cu mine, iar distanta dintre mine și mine e din ce în ce mai mică. 

Rar sunt spontana în materie de cumpărături, rar mă mai ametesc. Nu am strâns niciodată multe lucruri și nu a căzut niciodată dulapul pe mine de plin ce era, dar totuși am strâns și eu, am mai cumpărat și impulsiv, fără sa fie cu adevărat nevoie. Acum mă gandesc și mai bine, de zeci de ori, cantaresc, elimin, fac din nou ordine, mai scot cateva produse. Apoi ma decid unde merg fiecare. Au fost, de-a lungul timpului, vorbesc aici tot de ani de zile, cateva trieri serioase, deci devine din ce in ce mai dificil sa scot din lista lucruri, caci intervine tot mai des si partea sentimentala: geanta Charles Jourdain pe care am cumparat-o prima oara cand am fost la Paris, din anii '60. niște bijuterii vintage de la Majorica, luate prima oară când am ajuns în Insulele Baleare, un șal portocaliu de mătase cumpărat, la începutul anilor 2000, din Krabi, Thailanda -pe acesta l-am dăruit, alături de alte mici comori, unei asociații pentru pisici, l-au vândut ei și au făcut astfel rost de bani pentru sterilizare și mâncare pentru sufletele pe care le au în grija. Sunt lucruri pe care nu le mai port de peste zece ani, unele nu isi mai găsesc rostul, altele încă și-l găsesc și continua sa facă parte din viața mea.

În tot acest timp am reușit sa mă organizez mai bine, dar sa și realizez, chiar cu un sentiment de duiosie, ca și lucrurile noastre au o viață a lor, ca au și ele ''cei mai frumoși ani", după care farmecul lor dispare. Nu atașamentul fata de lucruri este discutat aici, ci atașamentul fata de toate lucrurile, fata de lucrurile pe care nu le mai porți, nu le mai vrei, și nu le mai poți păstra. În schimb, poți și ai oarecum datoria sa le dăruiești o alta viață. Cred ca este cel mai frumos gest pe care poți sa le faci pentru ele, după ce te-au servit și te-au bucurat și ți-au împodobit viața și sufletul.

Sunt, în dulapul meu, câteva pieste cumparate în anii '90, pe care le voi păstra însă pentru totdeauna, pentru ca încă le port, iar silueta mea nu s-a schimbat. Acestea sunt, cred eu, cele mai valoroase. Iti reamintesc faptul ca ai făcut și alegeri bune, ca nu ai fost o fata nesăbuită în tot acest timp.

UN TRATAMENT COSMETIC SEMNAT IOANA UNGUREANU

Cea mai mare plăcere a mea de după pandemie este marcată cu roșu în calendarul personal și constā în revenirea la fabulosul ritual al tratamentelor cosmetice, tratamente pe care le-am neglijat total din cauza unui mănunchi uriaș de frici-unele reale și dure, trăite de toată lumea, altele induse, cu accente private și ivite chiar din necunoștință de cauza.

În vara acestui an, era prin mai-iunie, am decis însă sa recuperez pe partea de îngrijire faciala și am pornit cu un mare avant în cautatea timpului pierdut. Am bătut cu smerenie la porțile cele mai aurite pe care le cunoșteam, am mai mărturisit pe blog ca am o slăbiciune pentru talentul Ioanei Ungureanu, găsiți înalte și nemuritoare dovezi de fidelitate din 2014 AICI 

Îngrijirea tenului meu matur, mixt/gras și cu ușoare tendințe acneice este în continuare tributara extracțiilor și tratamentelor complexe ce se termina cu masaje generoase, pe fata, gât și decolteu. Un număr de 11 ședințe am efectuat de atunci și pana acum, cu rezultate vizibile și durabile după prima ședința. Spun durabile, deoarece acestea nu au pălit după trei-patru zile, ci au continuat, cu aceeași intensitate, pana la următoarea întâlnire, când efectul a fost sporit, chiar dacă pe timpul verii am fost mai mult plecata. 

După ce de-a doua ședința, am început sa ies iarăși din casa fără fond de ten, am folosit doar serul+crema de protecție solară. Pielea a rămas luminoasa și liniștită, și văd, în fiecare luna, cum ridurile mele se estompează de la o ședința la alta, nu mai ies în evidenta, chiar și cuta dintre sprâncene începe sa isi piardă din relevanta, efecte deosebit de benefice care s-au amplificat grațios după fiecare ședința bifata. Tenul mi-a fost curățat delicat, luna după luna, porii sunt curați, textura pielii s-a îmbunătățit vizibil, iar tenul a căpătat o culoare frumoasa și sanatasa, lucruri datorate stimularii microcirculatiei. 

Înțeleg și văd ca după varsta tabu de 40-50 de ani încep cu adevărat marile și dureroasele întrebări referitoare la injecțiile cu Botox și acid hialuronic, am avut și am și eu în continuarea astfel de dileme, însă deocamdată nu vreau sa risc, ci apelez tot la variantele clasice, mai blânde, care isi dovedesc eficienta când sunt realizate de o mana de maestru și sunt efectuate constant. 

Nicidecum nu aș vrea sa credeți ca mă ridic împotriva tratamentelor cu Botox, doar vreau sa punctez din nou ca exista încă variantele clasice, mai soft, cu care poți rezona la fel de bine ca mine, eu fiind decisă sa împing cât mai mult tratamentele pe care le consider invazive, ei bine, da, sa vedem pana când o sa reușesc acest lucru...

Poate ca ati văzut ca primul articol despre cosmeticiana la care merg eu, Ioana Ungureanu, a fost scris taman în 2014, și iata ca suntem la finalul lui 2022, iar eu am rămas clienta ei de-a lungul acestor ani; simt ca este important sa ai pe cineva care sa iti cunoască tenul la fel de bine ca tine, poate chiar mai bine, sa știe bine sau sa anticipeze care sunt ingredientele și formulele cele mai potrivite pentru epiderma ta, ce anume funcționează maxim, care sunt produsele eficiente și care sunt cele cu potențial inflamator. Te lași liniștită doua ore pe mâinile ei magice și știi ca totul va fi bine. O lași pe ea sa aleagă tratamentul potrivit pentru tine în acea perioada. Te face sa iti amintești de sensul și ordinea lucrurilor.

Pe Ioana o găsiți la ExceptionELLE CENTRE BEAUTE, strada lt.av Șerban Petrescu 23, București, telefon 0745 172 094.

Cu mențiunea ca toate tratamentele din portofoliul ExceptionELLE includ și extracția in prețul de catalog.

 

BLACK FRIDAY

Incep sa cred ca septembrie e cea mai frumoasa luna din an. Vine cu o blandete a soarelui, cu o lumina aurie care cade dimineata pe asternuturile calde, curate si albe, se strecoara miraculos si persuasiv pana si in mirosul cafelei. Nu te agita si nici nu te ameteste, asa cum face aprilie, a doua cea mai frumoasa luna din an, ci ti se aseaza ca un balsam vindecator in inima. 

Uneori, cand incepe toamna, simti un leganat sau poate e doar o boare care trece peste capul tau si deasupra viilor. Un cantec de leagan, ca sa iti ostoiasca trecerea spre toamna adevarata, septembrie e un fel de vara tarzie si dulce. Octombrie ar fi, tot in dulcea mea viziune, a treia cea mai frumoasa luna din an, frunzele galbene si rosii sunt orbitoare, fie ca te plimbi pe soare, fie ca te plimbi pe ploaie, singur sau alaturi de cineva drag. Inca nu e rece afara, iti spui ca inca e bine, si ca nu ai, deocamdata, de ce sa te plangi. In noiembrie, chiar pe vremea asta, cand deja se scot din cuptor primele semnale ca urmeaza aglomeratia si forfota de Craciun, incepi sa te gandesti la cadourile de sub bradul stralucitor. Eu anticipez elegant langa un cappucino pe o terasa incalzita, cu o paturica moale pe picioare. Ma bucur in avans. 

A inceput montarea decoratiunilor de Craciun in Bucuresti. Imi cumpar deja turta dulce si o mananc. Asa simt ca imblanzesc luna noiembrie. Si -daca pot, profit de Black Friday, care  a devenit o vanatoare de comori, mai mare sau mai mica, in functie de cat de lunga e lista de dorinte. 

Mai jos va spun ce mi s-a parut mie interesant:

Pe Fashion Days- oferta buna de paltoane, teddy bear si cizme imblanite, gasiti AICI multe combinatii si idei utile.

Pe Yves Rocher, unde eu chiar intru des, a sosit deja colectia Natura fermecata de Craciun, o gasiti in intregime AICI, e un intreg univers olfactiv sub semnatura dulce si delicioasa de mure& vanilie si aroma calda, gurmanda, seducatoare, a combinatiei de portocala confiata& ciocolata. 

Ca de obicei, Calendarul de Advent este slabiciunea si curiozitatea mea absoluta. Repet ce am spus si anul trecut: orice fata ar trebui sa aiba, cel putin o data in viata, acest fabulos cadou de care sa se bucure in decembrie, in asteptarea Craciunului. Sa desfaci zilnic un mic si parfumat cadou. Sa recunosti frumusetea vietii desfacuta in mici bucurii posibile.

Doua descoperiri mari de la YR trebuie musai sa semnalez, caci am folosit pe indelete in aceasta toamna:

1 Gama Hydra Vegetal pentru ingrijirea completa si hidratarea tenului, formata din:

-gelul de ochi, cu o textura fresh, anti-oboseala, imbogatit cu particule iluminatoare, pentru a diminua cearcanele, a netezi si hidrata pielea din jurul ochilor, 

-o crema de zi cu indice de protectie 20

-un ser lichid ultra-hidratant genial, pe care l-am terminat deja, dar l-am pus imediat pe wish list, in contact cu tenul se tansforma in micro picaturi ce patrundeau rapid in piele si o revitalizau instantaneu, datorita formulei super concentrate in activi hidratanti, am devenit dependenta de el.

Toate cele trei produse au la baza extractul din celulele plantei Edulis, cu rol activ de hidratare.

2 Gama de ingrijire expert a parului ANTI-CHUTTE ce contine

-un sampon fortifinat impotriva caderii parului cu peste 98% ingrediente de origine naturala, ce curata cu delicatete, fortifica si incetineste mecanismul de cadere a parului, 

-balsamul aferent, cu efect de triplare a rezistentei parului

- o cura intensiva anti-caderea parului, pentru o luna de zile, formata din patru fiole cu continut activ eficient- extract de Agave ce dubleaza microcirculatia de la nivelul scalpului si extract de Lupin Alb ce contribuie la incetinirea caderii parului si stimuleaza cresterea firelor de par.

La Carturesti, fie pe site, fie in librarii, gasiti faimoasele agende Paperblanks, eu mi-am achizitionat deja preferata pe 2022, o bijuterie de  agenda, a fost greu sa o aleg, pentru ca toate sunt extrem de frumoase, o combinatie de imaginatie si arta, vintage si surse forestiere sustenabile, dar sunt si multe carti la preturi speciale de Black Friday, le gasiti AICI

Pe Libris te simti de-a dreptul coplesit de numarul mare de carti, oferta lor chiar este irezistibila, recomand Guzel Iahina, Trenul spre Samarkand, daca aveti vreme sa rascoliti AICI 

Notino ramane un templu al parfumurilor de lux, puteti sa scotociti dupa chilipiruri toata ziua asta de vineri, pana obositi si fara teama ca o sa va plictisiti prin cotloanele lui sofisticate, pierzania e chiar AICI

Sa nu uitati sa imi scrieti in comentarii ce v-ati luat:)