August 2013 a fost o luna care m-a acaparat cu totul. Nici nu am stiut, nici nu mi-am imaginat macar, ca va avea asemenea talente si ca ma va tine in gheara din zori de zi pana de cu seara.
Poate ca numai pisicile, cu simtirile lor misterioase, ar fi putut sa imi spuna, sa-mi transmita un avertisment macar, dar doar daca ar fi vorbit, sau daca le-as fi inteles eu graiul.
Asadar, am avut parte de un august numai al meu, cu Perseide, luna albastra, cu libelule care mi s-au asezat in palme si in par, cu feline mititele care mi-au cerut prietenia, cu oleandru roz si foarte roz, cu miros dulceag in aer sarat.
La blogul meu m-am gandit aproape tot timpul, insa nu am fost in stare sa scriu. Doar dimineata, ca un scolar sarguincios, simteam ca mintea mea coase povesti si deapana amintiri din ziua care a trecut, probabil ca forma finala se va dezlipi acum, in septembrie, cand lumina e mai blanda si serile devin, treptat, mai reci, noptile vor tine din ce in ce mai mult (pana vor ajunge la 12 ore), sa te tot uiti la luna invelita cu un pled gros...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu