Mascara de la Guerlain a fost mai ieftina decat cea de la Chanel despre care am scris un pic mai jos, 32 EURO in loc de 36 EURO, dar asta nu are nicio importanta, pentru ca am facut un calcul si iata ca intr-un an am platit 68 Euro pe ambele, dar nu mi-a placut nici una, nici alta. Daca este sa le compar, Chanel a fost mai ok, dar tot nu as recumpara vreuna din ele. Mai bine donam banii unui ONG serios si cumparam o mascara care imi place de la Yves Rocher. Asa suparata sunt. Stiu, nu e nimic romantic in acest review, insa sunt multe alte produse de la G sau de la C pe care le-am descris cu incantare, si inclin sa cred ca am credit de obiectivitate in aceasta privinta.
Sa incep cu nemultumirile, ca sa termin tot cu ele, lista e destul de lunga.
Si mascara La Petit Robe Noire de la Guerlain a fost cumparata din aeroportul din Barcelona, deci nu am nicio suspiciune in privinta originalitatii. Se vedea ca nu fusese deschisa inaintea mea, ca sunt prima care o foloseste, iar produsul era chiar nou aparut pe piata, nu apucase sa se invecheasca. Mentionez expres acest lucru deoarece, dupa ce l-am folosit o luna, tusul din el a inceput sa se usuce. Vizibil. De la o zi la alta se vedea diferenta. In primele zile, dupa ce l-am cumparat, ramanea in exces pe perie, era surplus, trebuia sa fiu foarte atenta cand il aplic. De fiecare data cand ai o perie noua, cu o forma mai neobisnuita, trebuie sa fii atenta cum aplici, e o perioada in care ii inveti hachitele, stiu asta, am experienta. Nu se pune problema ca nu as fi inchis bine capacul, am produse care au rezistat si un an de zile fara probleme. Deci s-a uscat in timp record. Dupa doua luni, am realizat ca e cazul sa imi iau alta, ca nu mai dadea deloc volum genelor. Sigur, aceasta este principala uimire in privinta La Petite Robe Noire, insa nu este singura. Inca de la inceput, relatia noastra dadea semne ca nu ne potrivim. Am spus deja ca in primele zile ma murdaream cu tusul care era in exces. Dragoste cu nabadai, am zis. Am mai trecut prin asta, am zis. Sa avem putintica rabdare, am zis. Poate ca nu trebuia sa ma las sedusa de peria asta ciudata, am zis...Nimic nu mergea: tusul era initial in exces, apoi a inceput sa se usuce. Genele nu ramaneau flexibile, moi, le simteam rigide, ca si cum ar fi fost aplicate in devalmasie, in manunchi. Nici cu separarea genelor nu excela acest produs de la Guerlain. Ramaneau lipite cate trei-patru, cu acumulari vizibile, in loc sa se etaleze frumos, cu volum si glorie. Macar bine ca nu se si faramita pe cearcane, sa am impresia ca am dat peste o mascara ce ma imbatraneste cu 10 ani la fiecare aplicare. Da, se putea si mai rau. Se demachia usor, cu o lotiune clasica, cu formula pentru ochi sensibili, in ciuda faptului ca textura parea a unei mascara waterproof. Pana cand s-a uscat, am avut gene cu voum. Apoi nu am mai avut nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu