eu, tu si exercitiile fizice

imi place sa fac sport acasa, in doze mici, maxim 15 minute. nu imi aleg ora, nici o parte speciala din zi, dar din principiu nu aleg dimineata, pentru ca atunci imi place sa fiu linistita, calma, sa savurez cafeaua facuta la expresor, biscuitii cu unt si sa astept matzele sa vina sa toarca frumos pe pat langa mine, in timp ce eu citesc.

atunci cand fac exercitii, dau drumul la televizor pe fashion tv: muzica buna si fete inalte, frumoase, cu mers de felina, cu picioare si brate tonifiate. Asa am eu impresia ca toate fetele din lumea aceasta sunt tonifiate, numai mie mi se lasa fundul (acesta este desigur, stimulentul) Incep cu exercitiile pentru brate, am doua gantere mov, luate acum vreo 2 ani din carrefour, apoi exercitii pentru coloana si in final, exercitii pentru picioare. Evident, cat mai multe genuflexiuni.

nu imi place si nu mi-a placut niciodata sa alerg. nici pe strada, nici in parc, nici pe stadion, nici macar pe trecerea de pietoni de frica sa nu ma calce masina. imi place sa ma dau cu rolele, dar nu am mai fost demult, pentru ca herastraul devenise foarte aglomerat seara si trebuia sa fac slalom printre pensionari, bone, carucioare, mamaici si copilasi lasati sa alerge bezmetic dupa umbre si fluturi.

am avut si perioade in care mergeam la sala o data la doua zile, chiar daca data aceea cadea in ajunul craciunului. nu cadeam de oboseala pe aparate, nu transpiram ca un sclav pe plantatie, imi dozam efortul, dar tot slabeam.va spun lucrul acesta ca sa subliniez cat de constiincioasa am fost, vreme de mai bine de doi ani, deci nu vorbesc din impresii.

problema este ca eu sunt slaba...da, e o problema si asta! am 52 kg si 1,70. la sala slabesc 3 kg in prima luna, desi il implor pe instructor sa imi dea exercitii care sa nu ma subtieze nici macar cu un gram. Sigur, rade si imi da exercitii pentru cresterea masei musculare, dar nu stiu cum se face, eu ajung la 49 kg. Si la 49 kg, nu mai arat bine deloc. Chiar daca sunt fitty si tonifiata, plina de energie si endorfine, aceste 3 kg in minus ma transforma intr-un schelet ambulant, cu fata supta si cu ochii adanciti in orbite.

la sala faceam mai usor exercitii, mai cu spor, acasa mai uit si trei patru zile, uneori chiar si o saptamana intreaga. dar mereu reaiau mini antrenamentul. De ce? Pentru ca imi place cum ma simt dupa si imi place sa simt ca imi controlez corpul, ca sunt flexibila si nu intepenita, plina de ganduri bune si energii pozitive.

recapitulez: stiu ca nu toata lumea e impatimita a sportului, cum este de exemplu carmen bruma, pe care o admir sincer si o consider cea mai perseverenta persoana cu care am vorbit vreodata. stiu ca sala reprezinta, pentru cele mai multe fete, o mare necunoscuta, stiu ca nu veti avea nici timp si nici chef in fiecare zi, dar va sfatuiesc sa incepeti macar cu exercitiile de inviorare pe care le faceati cand erati in scoala generala. urmatorul pas ar fi ganterele si saltelutza de exercitii.